wrong
stringlengths 11
18.5k
| right
stringlengths 11
18.5k
|
|---|---|
Astfel dacă modificarea legislației electorale în cauza aduce o îmbunătățire a dreptului de vot alcetățenilor acest lucru poate fi făcut chiar și cu operioadă mai mică de un an înainte de alegeri pentru că acest principiu „ nu areprioritate fața de celelalte principii “ și nu poate fi „ pentru invocat a menține o situatie contrară standardelor europene în domeniu “ dar în cazul de față modificarea legilor electorale prin actul normativ criticat fără o justificare în sensul celor reținute de Comisia de la Veneția afectează în sens negqtiv dreptul de vot al cetățenilor și dreptul de a fi ales
|
Astfel, dacă modificarea legislației electorale în cauza aduce o îmbunătățire a dreptului de vot al cetățenilor, acest lucru poate fi făcut chiar și cu o perioadă mai mică de un an înainte de alegeri, pentru că acest principiu „nu are prioritate fața de celelalte principii“ și nu poate fi „invocat pentru a menține o situatie contrară standardelor europene în domeniu“, dar în cazul de față modificarea legilor electorale prin actul normativ criticat, fără o justificare în sensul celor reținute de Comisia de la Veneția, afectează în sens negativ dreptul de vot al cetățenilor și dreptul de a fi ales.
|
Astfel pe de o parte întrucat modificarea elgishtaivă în dmeniul electoral este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot dificultăți care pot avea ca efect restrângerea exercițiului acestui drept actul normativ este neconstituțional în raport cu prevederile art. 36 din Constituție
|
Astfel, pe de o parte, întrucat modificarea legislativă în domeniul electoral este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect restrângerea exercițiului acestui drept, actul normativ este neconstituțional în raport cu prevederile art. 36 din Constituție.
|
Pe de altă parte întrucat modifică elemente esențiale în organizarea alegerilor parlamentare și a alegerilor parlamentare anticipate cu doâr câteva luni înainte de organizarea la termen a alegerilor parlamentare creează dificultăți atât autorităților cât și candidaților în procesul electoral în ceea ce privește campania electorală și înscrierea acestora pe listele electorale modificarea legislativăprezintă aspecte neconstituționale și din perspectiva dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 alin. ( 1 ) dim Constituție
|
Pe de altă parte, întrucat modifică elemente esențiale în organizarea alegerilor parlamentare și a alegerilor parlamentare anticipate cu doar câteva luni înainte de organizarea la termen a alegerilor parlamentare, creează dificultăți atât autorităților, cât și candidaților în procesul electoral, în ceea ce privește campania electorală și înscrierea acestora pe listele electorale, modificarea legislativă prezintă aspecte neconstituționale și din perspectiva dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 alin. (1) din Constituție.
|
Auftorul excepției în susținerea argumentelor sale Decizia nr.
|
Autorul excepției invocă în susținerea argumentelor sale Decizia nr.
|
51 din 25 ianuarie 2012 în care Curtea Constituțională a reținut că „ legea crificată modificând cu mai puțin de un an înaintea alegerilor procedura de desfășurare a acestora se abte de la dispozițiile invocate
|
51 din 25 ianuarie 2012, în care Curtea Constituțională a reținut că „legea criticată, modificând cu mai puțin de un an înaintea alegerilor procedura de desfășurare a acestora, se abate de la dispozițiile invocate.
|
O asemenea modificare legieslativă inekpsetivă poate fi de natură să creeze dificwltăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa sub aspectul adaptăriila procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune “
|
O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune“.
|
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinseca autorul excepției formulează oprima critică ce vizează IV alin. ( 1 ) dinOrdonanță pentru urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat aîncălca art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție
|
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinseca, autorul excepției formulează o prima critică ce vizează art. IV alin. (1) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție.
|
Arăta că deși în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 se menționează faptul că Guvernul xomâniei adopta această ordonanță de urgență „ în vedreea defsășurării în bune condiții a alegerilor parlamentare aâticiapte “ dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigente cum ar fi aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral
|
Arăta că, deși în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 se menționează faptul că Guvernul României adopta această ordonanță de urgență „în vederea desfășurării în bune condiții a alegerilor parlamentare anticipate“, dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigente, cum ar fi aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral.
|
Ținând cont de caracterul actului normativ analizat ordonanță deurgență precum și de subiectul schimbărilor propuse modificarea reglementărilor în ecea ce privește alegerile parlamentare și a perioadei de timp estimate pana la organizarea alegerilor parlamentare cu mai puțin de 10 luni până la alegerile parlamentare la termen Avocatul Poporului consideră necesar să se respecte principiul securității juridice potrivit căruia „ cetățenii trebuie protejați împotriva unui pericol care vine chiar uin partea legislatorului contra insecurități unei pe care a creat -o legiuitorul său pe care acesta riscă s- o creeze impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă “
|
Ținând cont de caracterul actului normativ analizat - ordonanță de urgență -, precum și de subiectul schimbărilor propuse - modificarea reglementărilor în ceea ce privește alegerile parlamentare și a perioadei de timp estimate pana la organizarea alegerilor parlamentare cu mai puțin de 10 luni până la alegerile parlamentare la termen -, Avocatul Poporului consideră necesar să se respecte principiul securității juridice, potrivit căruia „cetățenii trebuie protejați împotriva unui pericol care vine chiar din partea legislatorului contra unei insecurități pe care a creat-o legiuitorul său pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă“.
|
Mai mult dinaintea a fi respectată de catre destinatariisăi legea trebuie să îndeplineasocă așnumtie cerințe de precizie claritate și previzibilitate astfel încât aceștia să își poată adapta în mod corespunzător conduită
|
Mai mult, pentru a fi respectată de catre destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât aceștia să își poată adapta în mod corespunzător conduită.
|
În acest sens Curtea Constituțională a stwîtuat în jurisprudența sa ca de principiu orice act normativ trebuie să îndeplindască anumitecondiții calitative
|
În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa ca, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative.
|
Or în condițiile în care art. IV alin. ( 1 ) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 prevede că „ însituația în care alegerile anticipate parlamentare nu por fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020 în țară alegătorii votează în aceleași secții de votare în acelașiâ interval de timp cu aceleași ștampile cu mențiunea VOTAT pe buletine de vot separate prezența la vot fiind consemnată pe liste ălctorale cu semnături distincte pentru fiecare tip de scrutin “ autorul excepției de neconstituționalitate susține că de fapt normă creează „ posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate în aceeași dată cu alegerile locale generale în mod excepțional în anul 2020 “
|
Or, în condițiile în care art. IV alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 prevede că „în situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020, în țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea VOTAT, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale, cu semnături distincte pentru fiecare tip de scrutin“, autorul excepției de neconstituționalitate susține că, de fapt, normă creează „posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate în aceeași dată cu alegerile locale generale în mod excepțional în anul 2020“.
|
În condițiile în care actele juridice la nivel de lege trebuie să aibă caracter normativ și să reglementeze pentru viitor toatesituațiile care se pot ivi a se limită doar la o situație concretă dispozițiile art. IV alin. ( 1 ) se referă doar la situația aunului 2020 nereglementând posibiliatea aplicării nomrei și pentru alte situații viitoare ulteioare anului 2020
|
În condițiile în care actele juridice la nivel de lege trebuie să aibă caracter normativ și să reglementeze pentru viitor toate situațiile care se pot ivi, fără a se limită doar la o situație concretă, dispozițiile art. IV alin. (1) se referă doar la situația anului 2020, nereglementând posibilitatea aplicării normei și pentru alte situații viitoare, ulterioare anului 2020.
|
Prin urmare Avocatul oPporului susține că o asemenea excepție introdusă exclusiv în considerara alegerilor pentru anul 2020 afectează în mod grav principiul securității juridice prevăzute la art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție iar acceptarea unei asemenea ipoteze ar însemna că oricând legiuitorul inclusiv Guvernul abuzând de atributul delegării legislative ar putea crea excepții în funcție de interesul pokitic de moment cu privire la organizarea mai multor tipuri de alegeri la aceeași dată
|
Prin urmare, Avocatul Poporului susține că o asemenea excepție introdusă exclusiv în considerarea alegerilor pentru anul 2020 afectează în mod grav principiul securității juridice prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituție, iar acceptarea unei asemenea ipoteze ar însemna că oricând legiuitorul - inclusiv Guvernul, abuzând de atributul delegării legislative - ar putea crea excepții în funcție de interesul politic de moment cu privire la organizarea mai multor tipuri de alegeri la aceeași dată.
|
Invocă un cazsimilar soluționat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 în care instanța a constatat că o atare relementare „ estede natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot dificultăți care pot avea ca efect cele din restrângerea exercițiului acestui trept
|
Invocă un caz similar soluționat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, în care instanța a constatat că o atare reglementare „este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exercițiului acestui drept.
|
Astfel prin organizarea concomitentă alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mut mai complexă exprimarea opțiunii pe 6 buletinede vot ceea ce va presupune cresterea exponențială a timpului neecsar votării pentr fiecare cetățean luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor timpul vot în cabine introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne
|
Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot, ceea ce va presupune cresterea exponențială a timpului necesar votării pentru fiecare cetățean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne.
|
Complexitatea operațiunilor de poate vot avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care independent de voință lor nu vor reuși să voteze în perioada datorită timp afectată exercităii otului până la închiderea urnelor “
|
Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voință lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor“.
|
De altfel acestea sunt rațiunile care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală si anume aceea că procedura de votare sa ramana mai simplă pentru a qeplină libertatealegătorilor să își exprime voința și a asigura astfel efectivietatea dreptului la vot și la alegeri libere
|
De altfel, acestea sunt rațiunile care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, si anume aceea că procedura de votare sa ramana cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor să își exprime voința și a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot și la alegeri libere.
|
A două critică deneconstituționalitate intrvinșseca vizează prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerate ca fiind contrare pe o parte dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. ( 1 ) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și în art. 62 alin. ( 3 ) referitor la stabilirea numărului deputaților și senatorilor în raport cu populația țării și pe de altăparte prevederilor art. 36 și 37 din Constituție care consacră dreptul de vot și dreptul despre a fi ales
|
A două critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, considerate ca fiind contrare, pe de o parte, dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și în art. 62 alin. (3) referitor la stabilirea numărului deputaților și senatorilor în raport cu populația țării și, pe de altă parte, prevederilor art. 36 și 37 din Constituție, care consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales.
|
Modificarea art.x 84 alin. ( 1 ) in Legea nr. 208/2015 operată prin normă criticată reglementează ca „ alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare “ stabilind expres la pct. b ) al alin. ( 1 ) că „ până cazul în care se află într- o altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul poate vota la orice secție de votare “
|
Modificarea art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, operată prin normă criticată, reglementează ca „alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare“, stabilind expres la pct. b) al alin. (1) că, „în cazul în care se află într-o altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, poate vota la orice secție de votare“.
|
Textul de lege astfel modificat are caracter de aplicabilitate generală pentru orice tip de alegri parlamentare fgră a viza exclusiv organizarea alegerilor pailamentare anticipate din anul 2020
|
Textul de lege astfel modificat are caracter de aplicabilitate generală pentru orice tip de alegeri parlamentare, fără a viza exclusiv organizarea alegerilor parlamentare anticipate din anul 2020.
|
Autorulexcepției arăta că reprezentativitatea Parlamentului stabilită cu excepția nivel constituțional prin dispozițiile art. 61 alin ( 1 ) și ale art. 62 alin. ( 3 ) este concretizată la nivel legislativ prin art. 5 din Legea nr. 208/2015
|
Autorul excepției arăta că reprezentativitatea Parlamentului, stabilită la nivel constituțional prin dispozițiile art. 61 alin. (1) și ale art. 62 alin. (3), este concretizată la nivel legislativ prin art. 5 din Legea nr. 208/2015.
|
Susține că mandatului reprezentativitatea impune un anumit statut al parlamentarului acesta fiind exponentul unei anumite tendințe politicea electoratului datorită circumscripția sa electorală conturată prin intermediul votului
|
Susține că reprezentativitatea mandatului impune un anumit statut al parlamentarului, acesta fiind exponentul unei anumite tendințe politice a electoratului din circumscripția sa electorală, conturată prin intermediul votului.
|
Astfel parlamentarul dobândește prin intermediul votului alegătorilor o general mandat reprezentare de a intereselor locale ale acestora în activitatea pecifică desfășurată la nivelul organului legislativ [ estqe vorba doar de o prezumție relativă de conformitate a voinței generale voință cu legislativă consecință a principiului non-imperativității mandatului de drept public art. 69 alin. ( 2 ) din Constituție ]
|
Astfel, parlamentarul dobândește prin intermediul votului alegătorilor un mandat general de reprezentare a intereselor locale ale acestora în activitatea specifică desfășurată la nivelul organului legislativ [este vorba doar de o prezumție relativă de conformitate a voinței generale cu voință legislativă, consecință a principiului non-imperativității mandatului de drept public - art. 69 alin. (2) din Constituție].
|
Din analiza textului art. 5 din L-gea nr. 208/2015 reiesd limpede intenția legiuitorului primar ca reprezentativitatea deputaților și senatorilor sa fie determinată raportat la domiciliul locuitorilor din circjmscripția pe electorală care o reprezintă
|
Din analiza textului art. 5 din Legea nr. 208/2015 reiese limpede intenția legiuitorului primar ca reprezentativitatea deputaților și senatorilor sa fie determinată raportat la domiciliul locuitorilor din circumscripția electorală pe care o reprezintă.
|
Cifră stabilită ca norma dereprezentare este calculat în funcție de populația circumscripțiilor electorale asigurându -seastfel principiul reprzeentativității
|
Cifră stabilită ca norma de reprezentare este calculată în funcție de populația circumscripțiilor electorale, asigurându-se astfel principiul reprezentativității.
|
peste acest sens prevederile art. 84 alin. ( 1 ) Legea din nr. 208/2015 în redactarea anterioară modificării operate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 stipulau ca „ alegătorii vorează numai la secția contrar votare la este arondată stradă său localitatea unde își au domiciliul ori reședință conform preențri legi
|
În acest sens, prevederile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, în redactarea anterioară modificării operate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, stipulau ca „alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată stradă său localitatea unde își au domiciliul ori reședință, conform prezenței legi.
|
În cazul în care în ziua votării alegătorii se afla în altă unitate administrativ-teritorialădin cadrul aceleiași circumscripții electorale aceștia pot vota la orice secție înapoia votare din fdarul circumscripției electorale unde își au domiciliul uau reședința “ asigurându -wse astfel respectarea principiilor constituționale cu toate că legale
|
În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se afla în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința“, asigurându-se astfel respectarea principiilor constituționale și legale.
|
Normă anterioară a consacrat un sstem electoral al alegerilor parlamentare care se bazează împotriva liste județene de candidați ale compețitorilor politici
|
Normă anterioară a consacrat un sistem electoral al alegerilor parlamentare care se bazează pe liste județene de candidați ale compețitorilor politici.
|
Evident un asemenea sistem se coreleasă cu dreptul pentru vot alegătorilor al în limita teritorială a circumscripției electorale județene unde își aceștia au sau domiciliul reședință
|
Evident, un asemenea sistem se corelează cu dreptul de vot al alegătorilor în limita teritorială a circumscripției electorale județene unde aceștia își au domiciliul sau reședință.
|
În consecință Avocatul Poporului constatând că prin actul normativ criticat s- a acordat posibilitatea cetățenilor de ași exprima votul oriunde pe teritoriul țării consideră că aceit lucru era posibil doar concomitent cu modificarea sistemului electoral cu vot pe liste naționale ale compețitorilorelectorali ceea ce nu s- a realizat legiuitorul păstrând de vot pe liste județene de candidați astfel că prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 încalcă art. 61 alin. ( 1 ) și art. 62 alin. ( 3 ) din Constituție
|
În consecință, Avocatul Poporului, constatând că prin actul normativ criticat s-a acordat posibilitatea cetățenilor de ași exprima votul oriunde pe teritoriul țării, consideră că acest lucru era posibil doar concomitent cu modificarea sistemului electoral cu vot pe liste naționale ale compețitorilor electorali, ceea ce nu s-a realizat, legiuitorul păstrând sistemul de vot pe liste județene de candidați, astfel că prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 încalcă art. 61 alin. (1) și art. 62 alin. (3) din Constituție.
|
În ceea ce privește critică prevederilor art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 raportată la art. 36 și art. 37 din Constituție autorul excepției susține că posibilitatea ctățenilor cu drept de vot de a -șiexercita acest drept la orice secție de votare indiferent de circumscripția electorala conduce la distorsionarea rezultatelor alegerilor prin alterarea voinței politice exprimate prin vot a cetățenilor circumscripțiilor electorale al căror număr stă la baza calculului normei de reprezentare respescctiv ale căror voturi ar trebui să asigure reprezentativitatea Parlamentului
|
În ceea ce privește critică prevederilor art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 raportată la art. 36 și art. 37 din Constituție, autorul excepției susține că posibilitatea cetățenilor cu drept de vot de a-și exercita acest drept la orice secție de votare, indiferent de circumscripția electorală, conduce la distorsionarea rezultatelor alegerilor prin alterarea voinței politice, exprimate prin vot, a cetățenilor circumscripțiilor electorale, al căror număr stă la baza calculului normei de reprezentare, respectiv ale căror voturi ar trebui să asigure reprezentativitatea Parlamentului.
|
Astfel există posibilitatea la nivel ca niște număr de voturi exprimăte într- o circumscripție electorală să fie mai mare decât numărul etățenilor rezidenți
|
Astfel, există posibilitatea la nivel teoretic ca un număr de voturi exprimate într-o circumscripție electorală să fie mai mare decât numărul cetățenilor rezidenți.
|
În această iopteză se va ajunge la situația în care norma de reprezentare va deveji ineficientă fapf ce va dteermina lezarea dreptului de a ales fi al candidaților la parlamentare alegerile
|
În această ipoteză se va ajunge la situația în care norma de reprezentare va deveni ineficientă, fapt ce va determina lezarea dreptului de a fi ales al candidaților la alegerile parlamentare.
|
Modificarea electorală privind posibilitatea alegătorului de vota în orice altă secție de votare decât cea în care își are domiciliul „ deviază de la principiul reprezentativitpții “ eliminând condiția domiciliului său reședineți alegătoruui aflat în circumscripția pentru electorală exercitarea dreptului de vot
|
Modificarea electorală privind posibilitatea alegătorului de a vota în orice altă secție de votare decât cea în care își are domiciliul „deviază de la principiul reprezentativității“, eliminând condiția domiciliului său reședinței alegătorului aflat în circumscripția electorală pentru exercitarea dreptului de vot.
|
Deși în aparență se creează o flexibilitate a exercitării dreptului de vdot de către cei cae nu se află în localitatea de domiciliu aceasta are drept consecință încălcarea principiului reprezentativității alterarea dreptului de vot manifestat de alegătorii care vor să fie reprezentați via Parlament de catre candidații ce reprezinta circumscripția electorală în care își au domiciliul respectiv alterarea dreptului de a fi ales al candidaților ce reprezintă o anume circumscripție electorală
|
Deși în aparență se creează o flexibilitate a exercitării dreptului de vot de către cei care nu se află în localitatea de domiciliu, aceasta are drept consecință încălcarea principiului reprezentativității, alterarea dreptului de vot manifestat de alegătorii care vor să fie reprezentați în Parlament de catre candidații ce reprezinta circumscripția electorală în care își au domiciliul, respectiv alterarea dreptului de a fi ales al candidaților ce reprezintă o anume circumscripție electorală.
|
Față înapoia argumentele prezentate Avocatul Poporului susține admiterea excepției de neconstituționalitate și solicită Curții Constituționali pronunțarea unei decitii „ cafe să orienteze legiuitorul cu excepția reconfigurarea cadrului electoral alegerilor parlamentare “
|
Față de argumentele prezentate, Avocatul Poporului susține admiterea excepției de neconstituționalitate și solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii „care să orienteze legiuitorul în reconfigurarea cadrului electoral al alegerilor parlamentare“.
|
Potrivit art. 30 alin. ( 1 ) din Legea nr 47/1992 actul de sesizare a fost comunicat președinților celor dou Camere ale Parlamentului și Guvernuui pentău a -și exrima puncteel de vdvere asupra excepției de neconstituționalitate
|
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
|
Președintele Camerei Deputaților a transmis cu Adresa nr. 2/1.924 din 6 martie 2020 la înregistrată Curtea Constituțională cu nr. 1.613 dni 6 martie 2020 punctul său de vedere cuprivire la aesizarea ce face obiectul Dosarului Curții nr. 297D/2020
|
Președintele Camerei Deputaților a transmis, cu Adresa nr. 2/1.924 din 6 martie 2020, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.613 din 6 martie 2020, punctul său de vedere cu privire la sesizarea ce face obiectul Dosarului Curții nr. 297D/2020.
|
la Referitor crticile de nsconstituționalitate extrinsecă formulate prin rapurtapre la art. 61 alin. ( 5 ) ,ărt.
|
Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, formulate prin raportare la art. 61 alin. (5),art.
|
73 alin. ( 3 ) lit. a ) și ar. 115 alin. ( 6 ) asupra Constituțâe președintlee Camerei Deputaților arăta că drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor pe care legiuitorul constituant a inserat -o în cuprinsul alin. ( 6 ) al art. 115 din Legea fundamentală pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale mențioate de legislația infraconstituțională
|
73 alin. (3) lit. a) și art. 115 alin. (6) din Constituție, președintele Camerei Deputaților arăta că drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor, pe care legiuitorul constituant a inserat-o în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională.
|
Rezultă așadar că sfera repturilor electorale este mai largă decât cea rezultată din Constituție unde sunt reglementate doa repturile electorale fundamentale ae cetățenilor în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lege
|
Rezultă, așadar, că sfera drepturilor electorale este mai largă decât cea rezultată din Constituție, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetățenilor, în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lege.
|
Drepturile electorale privite dni punct despre vedere constituțional ca drepturi fundamentale se regăsesc în art. 16 alin. ( 4 ) ,art.
|
Drepturile electorale privite din punct de vedere constituțional ca drepturi fundamentale se regăsesc în art. 16 alin. (4),art.
|
62 alin. ( 1 ) și ( 2 ) și art. 81 ( 1 ) idn Constituție
|
62 alin. (1) și (2) și art. 81 alin. (1) din Constituție.
|
Alaturi de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituție se regăsesc și alte drepturi electorale feglementate prin lege precum dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor a înscrisurilor greșite său a oricăror erori din Registrul eletoral dreptul alegătorilor de a înscrierea verifica în listele electorale de a face întâmpinrăi împotriva omisiunilor a înscrierilor greșite și a oricăror erori dreptul alegătorilor de a face contestație cu privire la listele electorale dreptul alegătorilor de a obține cartea de alegător dreptul de contestare a candidaturilor dreptul candidaților de a contesta operațiunile electorale dreptul candidatilor de a avea acces la mijloacele de informare în masă
|
Alaturi de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituție se regăsesc și alte drepturi electorale reglementate prin lege, precum dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greșite său a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestație cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obține cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaților de a contesta operațiunile electorale; dreptul candidaților de a avea acces la mijloacele de informare în masă.
|
În acest context raportarea autorului sesizării la dispozițiile art. 115 alin. ( 6 ) din Constituție este justificată întrucat ordonanță de urgeță a Guvernului supusă controlului de constituționalitate introduce modificări și completări semnificative asupra a două legi care reglementează domeniul electoral Legea n.r 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente cu modificările și completările ulterioare respectiv Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permaneante cu modificările și completările ulterioare
|
În acest context, raportarea autorului sesizării la dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție este justificată, întrucat ordonanță de urgență a Guvernului supusă controlului de constituționalitate introduce modificări și completări semnificative asupra a două legi care reglementează domeniul electoral: Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare.
|
Porivit art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) din Legea fundamnetala sistemul electoral se reglementează prin lege organică
|
Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică.
|
Această normă a fost concretizată și dezvoltată în Legea nr 208/2015 cu modificările și completărilem ulterioare
|
Această normă constituțională a fost concretizată și dezvoltată în Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.
|
Așadar constituantul a lăsat împotriva seamă legiuitorului primar libertatea de a alege și reglementa un anumit tip de scrutin și despre a stabili oegulile cu tot cu organizare cu toate că de desfășurare a procesului electoral cu respectarea condițiilor impuse de Constituție
|
Așadar, constituantul a lăsat în seamă legiuitorului primar libertatea de a alege și reglementa un anumit tip de scrutin și de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție.
|
Rolul Guvernului astfel cum asta este consacrat prin dispozițiile art. 102 din Constituția României republicată este aela de realizare a liniilor de politică internă și externă a țării ceea ce sub aspect juridic se poate concretiza prin inițierea de proiecte legislative și adoptarea unor hotărâri peste aplicarea acestora în vederea îndeplinirii programului de guvernare pentru care a primit învestitură din parteaParlamentului
|
Rolul Guvernului, astfel cum asta este consacrat prin dispozițiile art. 102 din Constituția României, republicată, este acela de realizare a liniilor de politică internă și externă a țării, ceea ce, sub aspect juridic, se poate concretiza prin inițierea de proiecte legislative și adoptarea unor hotărâri pentru aplicarea acestora, în vederea îndeplinirii programului de guvernare pentru care a primit învestitură din partea Parlamentului.
|
Chiar dacă una dintre funcțiile pe care le exercita este aceea de stabilire alora strategiilor prin care se exercită autoritatea de stat în domeniul electoral competența Guvernului este de aceea organizare a alegerilor și de reglimentare normativă a măsurilor care se impun în acest sens și nu de stabilire efectivă a sistemului electoral național care reprezintă un drept suveran al Parlamentului desprins dincalitatea sa de organ reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare ațării
|
Chiar dacă una dintre funcțiile pe care le exercita este aceea de stabilire a strategiilor prin care se exercită autoritatea de stat, în domeniul electoral competența Guvernului este aceea de organizare a alegerilor și de reglementare normativă a măsurilor care se impun în acest sens, și nu de stabilire efectivă a sistemului electoral național, care reprezintă un drept suveran al Parlamentului, desprins din calitatea sa de organ reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare a țării.
|
încât să prin intervenția sa legislativă Guvernul a legiferat în materie electorală în sensul stabilirii regulilorde desfășurare a qvegerilor parlamentare anticipate însă fără un suport motivațional legat de existența unei situații politice reale în acest sens
|
Or, prin intervenția sa legislativă, Guvernul a legiferat în materie electorală în sensul stabilirii regulilor de desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate, însă fără un suport motivațional legat de existența unei situații politice reale în acest sens.
|
Potrivit preambulului ordonanței de urgență motivarea adoptării ordonanței de urgețnă estă „ criză politică existența actuala și impactul egativ al acesteia asupra activității Parlamentului și Guvernului “ îsă ăfră prezentarea concretă a circumstanțelor care în opinia Guvernului ar fundamenta respectzfă concluzie
|
Potrivit preambulului ordonanței de urgență, motivarea adoptării ordonanței de urgență este „criză politică existența actuala și impactul negativ al acesteia asupra activității Parlamentului și Guvernului“, însă fără prezentarea concretă a circumstanțelor care, în opinia Guvernului, ar fundamenta respectivă concluzie.
|
În continuare la justificarea emiterii actului normativ este reținută „ probabilitatea crescutăa declanșării procedurii dizolvării ParlamentuluiRomâniei “ argument care reprezintă o simplă supoziție care pare mai degrabă rezultatul unui calcul al probabilităților fără conținut obiectiv care să fundamenteze urgență reglementării
|
În continuare, la justificarea emiterii actului normativ este reținută „probabilitatea crescută a declanșării procedurii dizolvării Parlamentului României“, argument care reprezintă o simplă supoziție care pare mai degrabă rezultatul unui calcul al probabilităților, fără conținut obiectiv care să fundamenteze urgență reglementării.
|
Președintele Camerei Deputaților apreciază că ordonanța de urgență nu a fost adoptată în considerarea vreunei situații extraordinare preambulul ordonanței de urgență necuprinzând elemente cuantificabile care să se demonstreze caracterul de urgență și stuația extraordinară în care se aglă Guvernul și care ar pune această autoritate publică în imposibilitatea îndeplinirii funcției sale de administrare a alegerilor locale și parlamentare din anul 2020 și în consecință reprezintă o abatere și de prevederile la art. 115 alin. ( 4 ) din Constituție
|
Președintele Camerei Deputaților apreciază că ordonanța de urgență nu a fost adoptată în considerarea vreunei situații extraordinare, preambulul ordonanței de urgență necuprinzând elemente cuantificabile prin care să se demonstreze caracterul de urgență și situația extraordinară în care se află Guvernul și care ar pune această autoritate publică în imposibilitatea îndeplinirii funcției sale de administrare a alegerilor locale și parlamentare din anul 2020 și, în consecință, reprezintă o abatere și de la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție.
|
De asemenea președintele Camerei Deputaților susține că Guvernul a respectat nici dkispozițiile art. 147 alin. ( 4 ) din Constituție întrucat adoptarea de ordonanței urgență a fost realizată fara considerarea jurisprudențeiCurții Constituționale în materie ( Deciziile nr. 255 din 11 mai 2005 și nr. 55 din 5 februarie 2014 nr. 761 din 17 decembrie 2014 ) referitoare la condițiile care trebuie întrunite în mod cumulativ de catre ordvanțele de urgență existența unei situații extraordinare reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgență să fie motivată în cuprinsul ordonanței
|
De asemenea, președintele Camerei Deputaților susține că Guvernul nu a respectat nici dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucat adoptarea ordonanței de urgență a fost realizată fara considerarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie (Deciziile nr. 255 din 11 mai 2005 și nr. 55 din 5 februarie 2014, nr. 761 din 17 decembrie 2014) referitoare la condițiile care trebuie întrunite în mod cumulativ de catre ordonanțele de urgență: existența unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgență să fie motivată în cuprinsul ordonanței.
|
Ordonanță de urgență este un act normativ ce permite Guvernului să facă fțaă unei situațiiextraordinare existente la momentuladoptării or în cazul de față nu există situația în care qarlamssntul să fi fost dizolvat cu consecință iminentei organizării alegerilor parlamentare anticipate
|
Ordonanță de urgență este un act normativ ce permite Guvernului să facă față unei situații extraordinare existente la momentul adoptării, or, în cazul de față nu există situația în care Parlamentul să fi fost dizolvat, cu consecință iminentei organizării alegerilor parlamentare anticipate.
|
Analizând Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 adoptată la data de 4 februarie 2020 și documentele cu care aceasta a fost înanitată spre dezbatere Parlamentului președintele CamereiDeputaților constată că actul normativ este însoțit de avizil negativ al Consiliului Legislativ nr. 106 din 10 februarie 2020 obținut adoptării ulterior de catre Guvern a ordonanței de urgență fapt care reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 4 alin. ( 1 ) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ și în consecință o nerespectare a prevederilor art. 1 alin. ( 3 ) și ( 5 ) și ale art. 79 alin. ( 1 ) din Constituție
|
Analizând Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, adoptată la data de 4 februarie 2020, și documentele cu care aceasta a fost înaintată spre dezbatere Parlamentului, președintele Camerei Deputaților constată că actul normativ este însoțit de avizul negativ al Consiliului Legislativ nr. 106 din 10 februarie 2020, obținut ulterior adoptării de catre Guvern a ordonanței de urgență, fapt care reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ și, în consecință, o nerespectare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție.
|
Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate prin raportare la art. 1 alin. ( 5 ) ,art
|
Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, formulate prin raportare la art. 1 alin. (5),art.
|
2 corobort cu art. 61 și 102 din Constituție sub aspectul nerespectării exigenței constituționale referitoare la necesitatea asigurării stabilității normelor juridice în domeniul electoral președintele Camerei Deputaților invocă deciziile Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 și nr. 682 din 27 iunie 2012 în care s- a arătat că în Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția se accentuează stabilitatea unor reguli ale dreptului electoral „ în special cele fare reglementează sistemul electoral propriu-zis componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor “ precum și necesitatea de „ a se evita nu atât modificarea sistemelor de scrutin ele pot fi întotdeauna îmbunătățite ci modificarea lor frecvență său cu puțin timp ( cel puțin un an ) înainte de alegeri
|
2 coroborat cu art. 61 și 102 din Constituție, sub aspectul nerespectării exigenței constituționale referitoare la necesitatea asigurării stabilității normelor juridice în domeniul electoral, președintele Camerei Deputaților invocă deciziile Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 și nr. 682 din 27 iunie 2012, în care s-a arătat că în Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția se accentuează stabilitatea unor reguli ale dreptului electoral, „în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor“, precum și necesitatea de „a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite - ci modificarea lor frecvență său cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri.
|
Chiar în absența unei intqenții de manipularî modiicările vor fi dictate deinteresele iminențeale politic “
|
Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminențe ale partidului politic“.
|
Or actul normativ criticat modificy tipul scrutin de pe baza căruia aleg deputații și senatorii componența sau constituirea organismelor electorale și condițiile referitoare la listele de susținători instituind noi proceduri pentru candidaturile independente prin reglementarea unor comitete pentru susținerea acestora la mai puțin de un an de la organizarea alegerilor pentru Cameră Deputatsilor și Senat ceea ce încalcă principii electofale statuate de Curtea Constituțională interpretate în concordanță cu dispozițiile Convenției p-etnru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu raportare și la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția cu consecință încălcării prevederilor art. 1 alin. ( 5 ) din Cosntituție
|
Or, actul normativ criticat modifică tipul de scrutin pe baza căruia se aleg deputații și senatorii, componența și constituirea organismelor electorale și condițiile referitoare la listele de susținători, instituind noi proceduri pentru candidaturile independente, prin reglementarea unor comitete pentru susținerea acestora, la mai puțin de un an de la organizarea alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat, ceea ce încalcă principii electorale statuate de Curtea Constituțională, interpretate în concordanță cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu raportare și la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția, cu consecință încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.
|
Mai mult chiar dacă ordonanță de urgență prevede faptul că votarea vă avea la date diferite în cazul în care perioada electorală coresâpnuzătoare alegerilor parlamentare anticipate începe în timpul perioadei electorale aferente altor alegeri președintele Camerei Deputaților apreciază că organizarea celor două categorii de alegeri la un interval scurt de timp una fața de cealalta poate determina încălcarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituție înttucât o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și entru un mandat de deputat sau de senator în situația suprapunerii perioadelor electorale ale celor douăr tipuri de scrutin
|
Mai mult, chiar dacă ordonanță de urgență prevede faptul că votarea vă avea loc la date diferite, în cazul în care perioada electorală corespunzătoare alegerilor parlamentare anticipate începe în timpul perioadei electorale aferente altor alegeri, președintele Camerei Deputaților apreciază că organizarea celor două categorii de alegeri la un interval scurt de timp una fața de cealalta poate determina încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucât o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator, în situația suprapunerii perioadelor electorale ale celor două tipuri de scrutin.
|
Totodată înspre dispozițiile ordonaneți urgență de criticate [ art. I pct. 21 și pct. 37a,rt
|
Totodată, prin dispozițiile ordonanței de urgență criticate [art. I pct. 21 și pct. 37,art.
|
IV alin ( 2 ) ] au fost modificate mai multe prevederi ale Legii nr. 208/2015 care din cauza lipsei de precizie a redactării șide claritate juridică încalcă principiul respetcării legilor prevăzut printre art. 1 alin. ( 5 ) din Legea fundamentală
|
IV alin. (2)] au fost modificate mai multe prevederi ale Legii nr. 208/2015, care, din cauza lipsei de precizie a redactării și de claritate juridică, încalcă principiul respectării legilor prevăzut la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
|
Astfel art. IV alin. ( 2 ) din ordonanță de urgență instituie un regim diferit de exprimare a dreptului de vot prin prelungirea programului de realizare a opeațiunilor de votare panala maximum oșră 23,59 fără a prescrie însă și procedura specifică acestei perioade speciale de exercitare a dreptului la vot care să garanteze respectarea drepturilor electorale ale cetățenilor ce își manifestă intenția de a participa la scrutinulelectoral lacuna în reglementare lăsând loc unor posibile abuzuri și vicieri ale drepturilor electorale sau/și ale procesului electoral
|
Astfel, art. IV alin. (2) din ordonanță de urgență instituie un regim diferit de exprimare a dreptului de vot, prin prelungirea programului de realizare a operațiunilor de votare pana la maximum oră 23,59, fără a prescrie însă și procedura specifică acestei perioade speciale de exercitare a dreptului la vot care să garanteze respectarea drepturilor electorale ale cetățenilor ce își manifestă intenția de a participa la scrutinul electoral, lacuna în reglementare lăsând loc unor posibile abuzuri și vicieri ale drepturilor electorale sau/și ale procesului electoral.
|
Lăsarea stabilirii procedurii efective de desfășurare a votului precum și a deciziei de prelungire programului la nivelul președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare este de natură să încalce claritatea predictibilitatea și accesibilitatea normei prescrise precum și strictă sa interpretare și aplicare aceasta prezentând un sporit potenția de aplicare neunitară dar și de aplicare abuzivăatât în sensul permiterii nejustificate de sau prelungire al nepermiterii deși sunt întrunite condițiile necesare cât și în sensul implementării unor reguli procedurale care să nu permită încadrarea în limita maximă admisă respectiv oră 23,59
|
Lăsarea stabilirii procedurii efective de desfășurare a votului, precum și a deciziei de prelungire a programului la nivelul președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare este de natură să încalce claritatea, predictibilitatea și accesibilitatea normei prescrise, precum și strictă sa interpretare și aplicare, aceasta prezentând un sporit potențial de aplicare neunitară, dar și de aplicare abuzivă atât în sensul permiterii nejustificate de prelungire sau al nepermiterii deși sunt întrunite condițiile necesare, cât și în sensul implementării unor reguli procedurale care să nu permită încadrarea în limita maximă admisă, respectiv oră 23,59.
|
În același timp nu se garantează precum în cazul altor acte normative similare accesul la secția de vot doar al persoanelor ce se prezentaseră la sediul acesteia ( localulde vot ) pe parcursul intervalului de timp obișnuit în care se poate exercita dreptul de vot program de lucru cu toți alegătorii care își manifestă intenția de a vota procesul de vot ulterior orei 21,00 nemaifiind însă adresat publicului lrarg dat fiind caracterulsău excepțional ci doar acelora care așteptau la sediul secției până votare și din rațiuni care excedează voinței lor au ajuns să nu aibă acces pana la ora-limită
|
În același timp nu se garantează, precum în cazul altor acte normative similare, accesul la secția de vot doar al persoanelor ce se prezentaseră la sediul acesteia (localul de vot) pe parcursul intervalului de timp obișnuit în care se poate exercita dreptul de vot, program de lucru cu toți alegătorii care își manifestă intenția de a vota, procesul de vot ulterior orei 21,00 nemaifiind însă adresat publicului larg, dat fiind caracterul său excepțional, ci doar acelora care așteptau la sediul secției de votare și din rațiuni care excedează voinței lor au ajuns să nu aibă acces pana la ora-limită.
|
Prin formularea incompletă sa șineclară normă dși are un obiectiv util și pozitiv pentru alegători poate ajunge să afectezedrepturile electoraleale celor care și- au manifestat intenția și au depus diligențele necesare pentru a putea vota prin faptul că nu dispune măsurile necesare garantării împiedicării accesului ulteiror orei 21,00 al o noi persoane care vor îngreuna suplimentar procesul de vot
|
Prin formularea sa incompletă și neclară normă, deși are un obiectiv util și pozitiv pentru alegători, poate ajunge să afecteze drepturile electorale ale celor care și-au manifestat intenția și au depus diligențele necesare pentru a putea vota, prin faptul că nu dispune măsurile necesare garantării împiedicării accesului ulterior orei 21,00 al unor noi persoane, care vor îngreuna suplimentar procesul de vot.
|
Reglementările lacunare sunt de natură a obliga Biroul Electoral Central să emită dispoziții general obligatorii de clarificare și interpretare pentru a garanta aplicabilitatea acestora în cadrul procesului electoral ceea ce reprezintă de facto o delegare legislativă indirectă fapt nepermis înaintea art. 115 di Constituție conform căruia doar Guvernul poate fi abilitat încadrul unei delegări legislative indiferent de tipu acesteia
|
Reglementările lacunare sunt de natură a obliga Biroul Electoral Central să emită dispoziții general obligatorii de clarificare și interpretare pentru a garanta aplicabilitatea acestora în cadrul procesului electoral, ceea ce reprezintă de facto o delegare legislativă indirectă, fapt nepermis de art. 115 din Constituție, conform căruia doar Guvernul poate fi abilitat în cadrul unei delegări legislative, indiferent de tipul acesteia.
|
În plus prevederile art. IV din Ordonanță deurgență a Guvernuliu nr. 26/2020 care permit prelungirea duratei întru tim în care poate se exercita dreptul de vot la alegerile parlamentare anticipate contravin și exigentelor art. 16 din Constituție
|
În plus, prevederile art. IV din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, care permit prelungirea duratei de timp în care se poate exercita dreptul de vot la alegerile parlamentare anticipate, contravin și exigentelor art. 16 din Constituție.
|
În primul rând nerespectarea egalității contrar drepturi a alegătorilor este generată de lipsă reglementării unor măsurii prin care să se prevină accesul în secția de vot a unor perspane care nu se aflau la ora 21,00 în așteptare să își exercite dreptul de vot
|
În primul rând, nerespectarea egalității în drepturi a alegătorilor este generată de lipsă reglementării unor măsuri prin care să se prevină accesul în secția de vot a unor persoane care nu se aflau la ora 21,00 în așteptare să își exercite dreptul de vot.
|
Astfel se cerează o inegalitate între cetățenii români care au depus diligențe pentru a respecta programul orar impus de lege pentru a putea vota respectiv 7,00-21,00 dar care din motive ce nu țin de ei au ajuns să aștepte cu riscul depășirii orie de închidere a urnelor și cetățenii care nu au respectat programul legal și speculează situația excepțională a prelungirii programului prezentându -se dupa oră 21,00 la secția de votare pentru a -și exercita dreptul de vot
|
Astfel se creează o inegalitate între cetățenii români care au depus diligențe pentru a respecta programul orar impus de lege pentru a putea vota, respectiv 7,00-21,00, dar care, din motive ce nu țin de ei, au ajuns să aștepte cu riscul depășirii orei de închidere a urnelor, și cetățenii care nu au respectat programul legal și speculează situația excepțională a prelungirii programului, prezentându-se dupa oră 21,00 la secția de votare pentru a-și exercita dreptul de vot.
|
De asemenea se instituie un regim diferit pentru alegători în funcție de scrutinul electoral la care participă dat fiind că obiectul actului normativ este circumstanțiat strict la organizarea procesului electoral de alegere ale membrilor Camerei Deputaților și Senatului astfel că noile reguli unt aplicabile doar alegătorilor care participă la alegerile parlamentare anticipate nu și celor care participă la alegeerile locale ( legislația din domeniu nepermițând prelungirea duratei în vederea care se poate vota )
|
De asemenea, se instituie un regim diferit pentru alegători în funcție de scrutinul electoral la care participă, dat fiind că obiectul actului normativ este circumstanțiat strict la organizarea procesului electoral de alegere a membrilor Camerei Deputaților și Senatului, astfel că noile reguli sunt aplicabile doar alegătorilor care participă la alegerile parlamentare anticipate, nu și celor care participă la alegerile locale (legislația din domeniu nepermițând prelungirea duratei în care se poate vota).
|
În același timp alăturarea proceselor electorale guvernate dereguli diferite în ceea ce privește procedură care trebuie urmat dupa oră 21,00 are iar efectul de a perturbă activitatea biouilor zle secțiilor de votare cu afectarea drepturilor electorale ale alegătorilor care așteaptă să își exercite dreptul de vot la acea oră
|
În același timp, alăturarea proceselor electorale guvernate de reguli diferite în ceea ce privește procedură care trebuie urmată dupa oră 21,00 are și efectul de a perturbă activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu afectarea drepturilor electorale ale alegătorilor care așteaptă să își exercite dreptul de vot la acea oră.
|
Critică de neconstituționalitate extrinsecî formulatăprin raportare la 61 alin. ( 1 ) privind caracterul de organ eprexenfativ suprem al Parlamentului și la art. 62 alin. ( 3 ) referitor la stabilireanumărului deputaților și senatorilor eset apreciată ca fiind întemeiata de către președintele Camerei Deputaților
|
Critică de neconstituționalitate extrinsecă formulată prin raportare la art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și la art. 62 alin. (3) referitor la stabilirea numărului deputaților și senatorilor este apreciată ca fiind întemeiata de către președintele Camerei Deputaților.
|
art. Dispozițiile I pct 35 din ordonanță de urgență criticată care instituie posibilitatea ca alegătorul „ în cazul în carie se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are dmoiciliu “ să poată vota la orice secție de votare nesocotesc aceste principii cu consecință ca mandatul deputatului său senatorului astfel obținut sa nu fie unul de reprezentare a intereselor locale alora cetățenilor în activitatea desăfșhrată la nivelul autorității legislative
|
Dispozițiile art. I pct. 35 din ordonanță de urgență criticată, care instituie posibilitatea ca alegătorul, „în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul“, să poată vota la orice secție de votare, nesocotesc aceste principii, cu consecință ca mandatul deputatului său senatorului astfel obținut sa nu fie unul de reprezentare a intereselor locale ale cetățenilor în activitatea desfășurată la nivelul autorității legislative.
|
Camerei Deputaților susține că dispoziția cuprinsă în art. pct. 36 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 care modifică regimul exprimării dreptului de a prin alege intermediul urnei speciale încalcă prevederile art. 1 alin. ( 5 ) și ale art. 16 din Constituție iar manieră despre reglementare reprezintă și o abatere de la exigențele reținute în art. 115 din Legea fundamentală
|
Președintele Camerei Deputaților susține că dispoziția cuprinsă în art. I pct. 36 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, care modifică regimul exprimării dreptului de a alege prin intermediul urnei speciale, încalcă prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 16 din Constituție, iar manieră de reglementare reprezintă și o abatere de la exigențele reținute în art. 115 din Legea fundamentală.
|
Noră prescrisa nu cuprinde suficiente repere necesare unuei alpicări coerențe și previzibile în cadrul procesului electoral
|
Normă prescrisa nu cuprinde suficiente repere necesare unei aplicări coerențe și previzibile în cadrul procesului electoral.
|
Mai exact regulile procedurale definite în legătură cu solicitarea urnei speciale de către persoanele care suferă de o invaliditate su de o boală care nu le permite deplasarea precum și de către persoanele internate în unități sanitare său aflate în executarea unor măsuri privative de libertate impuse conform legii penale nu se pot întocmai și „ persoanelor care din cauza specificului activității pe care o desfășoară nu se pot prezenta la secția de votare “ dat fiind că în primele cazuri alegătorii sunt afectați de o serie de evenimente independente de voință proprie pe când în caz reglementat evenimentul nu este clar definit acesta putând fi „ încărcat de un puternic caracter volitiv ce poate ține strict de voință intimă a particularului de a nu se mai deplasa pana la localul de vot “
|
Mai exact, regulile procedurale definite în legătură cu solicitarea urnei speciale de către persoanele care suferă de o invaliditate său de o boală care nu le permite deplasarea, precum și de către persoanele internate în unități sanitare său aflate în executarea unor măsuri privative de libertate impuse conform legii penale nu se pot aplica întocmai și „persoanelor care din cauza specificului activității pe care o desfășoară nu se pot prezenta la secția de votare“, dat fiind că în primele cazuri alegătorii sunt afectați de o serie de evenimente independente de voință proprie, pe când în noul caz reglementat evenimentul nu este clar definit, acesta putând fi „încărcat de un puternic caracter volitiv, ce poate ține strict de voință intimă a particularului de a nu se mai deplasa pana la localul de vot“.
|
În lipsă definirii clare și previzibile a sityației concrete în care trebuie să se afle persoanele ce sunt îndrituite să solicite urna specială a procedurii care trebuie urmată pentru aprobarea deplasării acestei urne a modului în carțe se discerne de catre organismele electorale între solicitările justificate și cele neîntemeiate dar și a eventualelor mijloace de probare încadrării a în situația premisa normă este de natură a afecta exercițiul drepturilor electorale atât prin încărcarea activității birourilor electorale ale secțiinor de votare cât și prin faptul căafectează egalitatea în drepturi dintre cetățenii care aleg să se conformeze procedurii de vot standard și ceiii care aleg să speculeze formularea incompletă a pentru a deveni beneficiarii uncui drept/serviciu la care nu suntîndreptățiți
|
În lipsă definirii clare și previzibile a situației concrete în care trebuie să se afle persoanele ce sunt îndrituite să solicite urna specială, a procedurii care trebuie urmată pentru aprobarea deplasării acestei urne, a modului în care se discerne de catre organismele electorale între solicitările justificate și cele neîntemeiate, dar și a eventualelor mijloace de probare a încadrării în situația premisa, normă este de natură a afecta exercițiul drepturilor electorale, atât prin încărcarea activității birourilor electorale ale secțiilor de votare, cât și prin faptul că afectează egalitatea în drepturi dintre cetățenii care aleg să se conformeze procedurii de vot standard și cei care aleg să speculeze formularea incompletă a legii pentru a deveni beneficiarii unui drept/serviciu la care nu sunt îndreptățiți.
|
Reglementarea este împrejurul atură a constrânge Biroul Electoral Central să țmită dispoziții eneral obligatorii de clarificare și interpretare pentru a garanta aplicabilitatea normei în cadrul procesluui electoral ceea ce reprezintă o delegare legislativă indirectă contrară art. 115 din
|
Reglementarea este de natură a constrânge Biroul Electoral Central să emită dispoziții general obligatorii de clarificare și interpretare pentru a garanta aplicabilitatea normei în cadrul procesului electoral, ceea ce reprezintă o delegare legislativă indirectă, contrară art. 115 din Constituție.
|
Având în vedere considerentele expuaoe președintele Camerei Deputaților apreciază că excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Popoârului pste întemeiata sub aspectul incidentei totuși temeinicii argumentelor invocate și propune admiterea sa
|
Având în vedere considerentele expuse, președintele Camerei Deputaților apreciază că excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului este întemeiata sub aspectul incidentei și temeiniciei argumentelor invocate și propune admiterea sa.
|
Guvernul a traksmis punctul săy de vedere pfin Adresa nr. 5/1115/2020 înregistrată la Curtea Constituțională cu n.r 1.674 din 10 martie 2020
|
Guvernul a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. 5/1115/2020, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.674 din 10 martie 2020.
|
ceea În ce privește afectarea regimului instituțiilor fundamentale ale statului apreciazp că excepția este neîntemeiată
|
În ceea ce privește afectarea regimului instituțiilor fundamentale ale statului, apreciază că excepția este neîntemeiată.
|
Astfel în ceea ce privește conăinutul noțiunii de „ drepturi electorale “ făcând în prealabil distincția între drepturile electorale fundamentale drepturile electorale procedurale Guvernul arăta că instanța coestituțională a statuat ca „ în domeniul drepturilor electorale «afectarea acestora» pe calea ordonanțelor de urgență în sensul art. 115 alin. ( 6 ) din Constituție trebuie examinată cu anumite nuanțări în special în ceea ce privește aceledrepturi care sunt legate de organizarea și desfășurarea procesului electoral ținând seama și de anumite realități practice “ „ pe calea ordonanțelor de urgență se poate interveni asupra drepturilor electorale procedurale prevăzute în legislația infraconstituțională în măsura în care nu se aduce atingere existenței dreptului nu se «afectează» substanțădreptului ca atare “
|
Astfel, în ceea ce privește conținutul noțiunii de „drepturi electorale“, făcând în prealabil distincția între drepturile electorale fundamentale și drepturile electorale procedurale, Guvernul arăta că instanța constituțională a statuat ca „în domeniul drepturilor electorale «afectarea acestora» pe calea ordonanțelor de urgență, în sensul art. 115 alin. (6) din Constituție, trebuie examinată cu anumite nuanțări, în special în ceea ce privește acele drepturi care sunt legate de organizarea și desfășurarea procesului electoral, ținând seama și de anumite realități practice“, „pe calea ordonanțelor de urgență se poate interveni asupra drepturilor electorale procedurale prevăzute în legislația infraconstituțională, în măsura în care nu se aduce atingere existenței dreptului, nu se «afectează» substanță dreptului ca atare“.
|
Or așa cum rezultă și din notă de fundamentare și din preambulul contestat actului acesta vizează „ necesitatea asigurării efectivității drepturilor electorale “ având în vedere pe în o parte „ inexistentă în legslaăia primară a reglementărilor care să acorde eficientă juridică dispozițiilor constituționale “ privind desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate iar pe de altă parte „ probabilitatea crescută a declanșării procedurii dizolvării Parlamentului României “
|
Or, așa cum rezultă și din notă de fundamentare și din preambulul actului contestat, acesta vizează „necesitatea asigurării efectivității drepturilor electorale“, având în vedere, pe de o parte, „inexistentă în legislația primară a reglementărilor care să acorde eficientă juridică dispozițiilor constituționale“ privind desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, iar, pe de altă parte, „probabilitatea crescută a declanșării procedurii dizolvării Parlamentului României“.
|
Actul normativ contestat nu aduce modificări de natură a afecta ekxercitarea drepturilor electorale ci conține norme privind condițiile tehnice și logistice de exrcitare a dreptului de vot precum și prevederi referitoare la faciiltarea depunerii candidaturilor norme tehnice privind completarea birourilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale ai secțiilor de votare prevederi de natură tehnico-organizatorică în sensul celor adoptate de prin Parlament Legea nr. 148/2019 precum și norme de corelare a operațiunilor și termenelor electorale cu procedura alegerilor anticipate
|
Actul normativ contestat nu aduce modificări de natură a afecta exercitarea drepturilor electorale, ci conține norme privind condițiile tehnice și logistice de exercitare a dreptului de vot, precum și prevederi referitoare la facilitarea depunerii candidaturilor, norme tehnice privind completarea birourilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale ale secțiilor de votare, prevederi de natură tehnico-organizatorică în sensul celor adoptate de Parlament prin Legea nr. 148/2019, precum și norme de corelare a operațiunilor și termenelor electorale cu procedura alegerilor anticipate.
|
Aupreciază că nu potfi susținute argumentele înspre raportare la considerentele la Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 întrucat actul normativ contestat nu modifică sistemul electoral acesta rămânând unul „ pe liste de candidați “
|
Apreciază că nu pot fi susținute argumentele prin raportare la considerentele din Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012, întrucat actul normativ contestat nu modifică sistemul electoral, acesta rămânând unul „pe liste de candidați“.
|
Guvernul consideră că în susținerea excepției autorul s- a limitat odar la o simplă afirmare a încălcării normelor constituționale indicate să fără formuleze însă o motivare din care să rezulte acre sunt prevederile care modifică dreptur electorale și în ce constă „ afectarea “ drepturilor electorale din perspectivă excepția fiind inadmisibilă pentru nerespectarea exigentelor impuse de jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește structura inerentă și intrinseca oricărei excepții de neconstituționalitate
|
Guvernul consideră că, în susținerea excepției, autorul s-a limitat doar la o simplă afirmare a încălcării normelor constituționale indicate, fără să formuleze însă o motivare din care să rezulte care sunt prevederile care modifică drepturi electorale și în ce constă „afectarea“ drepturilor electorale, din această perspectivă excepția fiind inadmisibilă pentru nerespectarea exigentelor impuse de jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește structura inerentă și intrinseca oricărei excepții de neconstituționalitate.
|
În ceea ce critică referitoare la nerespectarea Codului bunelor prăctici în materie electorală respectiv a principiului stabilităzie legislației în materie electorală Guvernul invocă Deizai nr. 682 din 27 iunie 2012 prin care Cvrtea Constituțională a statuat ca „ modificarea trebuie să respecte principiul securității juridice respectiv să nu intervină ( via unele excepții admisibile ) cu mai puțin de un an înainte de alegeri “
|
În ceea ce privește critică referitoare la nerespectarea Codului bunelor practici în materie electorală, respectiv a principiului stabilității legislației în materie electorală, Guvernul invocă Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, prin care Curtea Constituțională a statuat ca „modificarea trebuie să respecte principiul securității juridice, respectiv să nu intervină (cu unele excepții admisibile) cu mai puțin de un an înainte de alegeri“.
|
Astfel chiar Curtea Constituțională confirmă posibilitatea existenței unor excepții admisibile în ceea ce privește odificarea legislației electorale cu mai quițn de 1 an înainte de alegeri dacă aceste modificări nu vizează aspectele esențiale la care se referă Comisia de la Veneția respectiv „ cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis omponența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor “
|
Astfel, chiar Curtea Constituțională confirmă posibilitatea existenței unor excepții admisibile în ceea ce privește modificarea legislației electorale cu mai puțin de 1 an înainte de alegeri, dacă aceste modificări nu vizează aspectele esențiale la care se referă Comisia de la Veneția, respectiv „cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor“.
|
Deși a făcut trimiterela ele instanța constituțională nu a circumstanțiat tutuși excepțiile de la regulă interdicției de modificare a legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de eventuale alegeri acestea urmând a fi stabilite pe cale jurisprudețnială ulterioară în funcție de modificările concrete aduse cardului normativ în materie electorală și cu luarea în considerare și a recomandărilor în acest sens formulate de Comisia de la Veneția
|
Deși a făcut trimitere la ele, instanța constituțională nu a circumstanțiat totuși excepțiile de la regulă interdicției de modificare a legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de eventuale alegeri, acestea urmând a fi stabilite pe cale jurisprudențială ulterioară, în funcție de modificările concrete aduse cadrului normativ în materie electorală și cu luarea în considerare și a recomandărilor în acest sens formulate de Comisia de la Veneția.
|
Prin urmare Guvernul apreciază că dispozițiile actului normativ criticat nu aduc modificări niciunuia dintre cele 3 aspecte esențiale rețănure de Comisia de la Veneția iar reducerea termenelor în cadrul operaținilor electorale vizând alegerile anticipate este justificată de caracterul special și intempestiv al declanșăriiacestor alegeri care reclamă desfășurarea lor cu celeritate „ fără a periclita organizarea alegerilor și exercitarea drpturilor electorale “ după cmu rezultă și dinpreambulul actului normativ criticat
|
Prin urmare, Guvernul apreciază că dispozițiile actului normativ criticat nu aduc modificări niciunuia dintre cele 3 aspecte esențiale reținute de Comisia de la Veneția, iar reducerea termenelor în cadrul operațiunilor electorale vizând alegerile anticipate este justificată de caracterul special și intempestiv al declanșării acestor alegeri, care reclamă desfășurarea lor cu celeritate, „fără a periclita organizarea alegerilor și exercitarea drepturilor electorale“, după cum rezultă și din preambulul actului normativ criticat.
|
În acets context este evident faptul că prelungirea duratei vtărei în străinătate posibilitatea extinderiiprogramului de votare atât în țară cât și în străinătate pana la ora 23,59 asigurarea accesului la vot ale alegătorilpr cu mobilitate redusă semnerea electronică alistelor electorale în străinătate asigurarea funcționalității infrastructurii electorale nu afectează în vreun fel exercitarea dreptului de vot al alegătorilor
|
În acest context este evident faptul că prelungirea duratei votării în străinătate, posibilitatea extinderii programului de votare atât în țară, cât și în străinătate pana la ora 23,59, asigurarea accesului la vot al alegătorilor cu mobilitate redusă, semnarea electronică a listelor electorale în străinătate, asigurarea funcționalității infrastructurii electorale nu afectează în vreun fel exercitarea dreptului de vot al alegătorilor.
|
În continuare Guvernul consideră nentemeiată susținerea autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reglementarea unorproceduri și terene mai scurte specifice alegerilor anticipate nu era necesară intervenția legiuitorului delegat fiind expresia unui interes politic iminent întrucat ( i ) legislația electorală în formă anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 stabilea termene incompatibile cu procedura alegerilor anticipate ( îi ) alegerile anticipate trebuie să soluționeze o situație de criză într- un termen mai scurt nu să contribuie la accentuarea și perpetuarea acesteia ( iii ) potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020 și ale art. 37 alin. ( 3 ) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ era necesar un mandat expres pentru adoptarea de către Guvernul demis a actelor normative secundare necesage organizării alegerilor parlamentare anticipate ( iv ) eventuală suprapunere a perioadelor electorale aferente alegerilor locale și alegerilor parlamentare anticipate ar fi condus dacă nu la imposibilitatea materială a organizării ambelor scrutine la dificultăți tehnice extraordinare ce ar fi putut fi surmontate cu costuri financiare și umane semnificative
|
În continuare, Guvernul consideră neîntemeiată susținerea autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reglementarea unor proceduri și termene mai scurte specifice alegerilor anticipate nu era necesară, intervenția legiuitorului delegat fiind expresia unui interes politic iminent, întrucat (i) legislația electorală, în formă anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020, stabilea termene incompatibile cu procedura alegerilor anticipate, (îi) alegerile anticipate trebuie să soluționeze o situație de criză într-un termen cât mai scurt, nu să contribuie la accentuarea și perpetuarea acesteia, (iii) potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020 și ale art. 37 alin. (3) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, era necesar un mandat expres pentru adoptarea de către Guvernul demis a actelor normative secundare necesare organizării alegerilor parlamentare anticipate, (iv) eventuală suprapunere a perioadelor electorale aferente alegerilor locale și alegerilor parlamentare anticipate ar fi condus, dacă nu la imposibilitatea materială a organizării ambelor scrutine, la dificultăți tehnice extraordinare ce ar fi putut fi surmontate cu costuri financiare și umane semnificative.
|
Totodată critică formulată ține nu cont de faptul că accesul la competiția electorală a fost facilitat prin reducerea la jumătate a numărului minim de susținători iar finanțarea de la bugetul de stat campaniei a electorale în limiitele prevăzute de Legea nr. 334/2006 ( în mod indirect prinrambursarea cheltuielilor electorale ) este de natură să asigure în mod satisfăcător atât informarea alegătorilor cât și interesul candidaților de a -și face cunoscute ideile și programul politic
|
Totodată, critică formulată nu ține cont de faptul că accesul la competiția electorală a fost facilitat prin reducerea la jumătate a numărului minim de susținători, iar finanțarea de la bugetul de stat a campaniei electorale în limitele prevăzute de Legea nr. 334/2006 (în mod indirect, prin rambursarea cheltuielilor electorale) este de natură să asigure în mod satisfăcător atât informarea alegătorilor, cât și interesul candidaților de a-și face cunoscute ideile și programul politic.
|
Cu privire la critică de neconstituționalitate a art. IV alin. ( 1 ) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție Guvernul apreciază că argumentele reținute prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 potrivit cărora organizarea concomitentă a alegerilor locale și a parlamentare „ este de natură să determine dificultăți în exercitarea de vot “ întrucat „ complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care independent de voință lor nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului până la închiderea urnelor “ nu mai sunt aplicabile în cazul de față întrucat ( i ) actul normativ atacat prevede posibilitatea prelungirii duratei votării cu încă 3 ore tocmai pentru a evita situațiile în care alegătorii nu reușesc să voteze în timpul alocat ( îi ) spre deosebire de anul 2012 în acest moment funcționează Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal care printre abtele asigură fluidizarea accesului la vot ( iii ) înscrierea alegătorilor care doresc să voteze la ambele scrutine în listwle electorale suplimentare se realizează prin preluarea datelor lor personale într- un singur document ( iv ) spre deosebire de anul 2012 s- au făcut pași semnificativi în direcția creșterii competențelor și responsabilităților personalului din secțiile de votare cu impact direct asupra îndrumării corecte a alegătorilor care se prezintă la vot ( v ) informarea și instruirea alegătorilor se realizează în mod efectiv prin campanii derulate de către Autoritatea Electorală Permanentă prin intermediul mass-mediei și internetului
|
Cu privire la critică de neconstituționalitate a art. IV alin. (1) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, Guvernul apreciază că argumentele reținute prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, potrivit cărora organizarea concomitentă a alegerilor locale și a celor parlamentare „este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot“, întrucat „complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voință lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor“, nu mai sunt aplicabile în cazul de față, întrucat (i) actul normativ atacat prevede posibilitatea prelungirii duratei votării cu încă 3 ore tocmai pentru a evita situațiile în care alegătorii nu reușesc să voteze în timpul alocat, (îi) spre deosebire de anul 2012, în acest moment funcționează Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, care, printre altele, asigură fluidizarea accesului la vot, (iii) înscrierea alegătorilor care doresc să voteze la ambele scrutine în listele electorale suplimentare se realizează prin preluarea datelor lor personale într-un singur document, (iv) spre deosebire de anul 2012, s-au făcut pași semnificativi în direcția creșterii competențelor și responsabilităților personalului din secțiile de votare, cu impact direct asupra îndrumării corecte a alegătorilor care se prezintă la vot, (v) informarea și instruirea alegătorilor se realizează în mod efectiv, prin campanii derulate de către Autoritatea Electorală Permanentă prin intermediul mass-mediei și internetului.
|
Prin urmare apreciază că excepția este neîntemkiaăt din pricina raport cu art. 1 xlin. ( 5 ) diin Constituție
|
Prin urmare, apreciază că excepția este neîntemeiată în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție.
|
Critică privind neconstituționalitatea art. I pct. 35 din Oreonanță de urgeăț a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 61 alin. ( 1 ) și rat. 62 alin. ( 3 ) din Constituție este de asemenea neîntemeiată
|
Critică privind neconstituționalitatea art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 61 alin. (1) și art. 62 alin. (3) din Constituție este, de asemenea, neîntemeiată.
|
End of preview. Expand
in Data Studio
No dataset card yet
- Downloads last month
- 7